Uneori, să fii părinte înseamnă asta

Am ajuns azi acasă pe la 3 după amiază. Avusesem o zi ok-ish, nimic ieșit din comun, nimic rău, ca o zi de luni înnourată, după un weeekend foarte mișto pe care mi l-aș fi dorit mai lung. Pe scurt, hai să spunem că aveam o stare ușor melancolică și dornică de cât mai puțină interacțiune cu ceilalți.

Mark, când m-a văzut, s-a întins pe canapea și a zis că se simte fără forță. Mi-am pus niște supă la încălzit, căci nu mâncasem nimic toată ziua și m-am dus lângă el. Am început să-l mângâi și să-l întreb cum i-a fost ziua:
– Ok, dar nu prea am avut chef să fac nimic…
– Cred că ești și obosit după ziua de ieri în care te-ai jucat foarte mult…Ce zici să dormi puțin?
– Nuuuuuuuuuuu!
– Să sții că dacă nu dormi, o să ai starea asta toată ziua.
– Așa îmi zici mereu, și a început să plângă. Nu înțelegi că nu vreau să dorm?!
– Nu dormi, iubitule, e ok.

M-am îndreptat spre aragaz, să văd ce-mi face supa, căci deja stomacul îmi urla și mă mai și enervase ăsta, cu nervii lui și cu lipsa lui de înțelegere, zici că vreau să-l pedepsesc când îi spun să doarmă un pic! A trecut pe lângă mine, s-a dus în dormitor, s-a băgat în pat și l-am auzit:
– Vreau să plâng în brațele cuiva.

Fiind doar noi doi în casă, am vrut să-i zic că mănânc și apoi vin să plângă. Dar mi-am dat seama că oricâtă foame mi-ar fi mie, starea lui mi-era mult mai importantă. Așa că m-am dus în pat, l-am luat în brațe, am stat de vorbă, am povestit și, la un moment dat, după ce s-a mai liniștit, a zis că vrea să mănânce și el ceva.

Acum doarme de vreo 15 minute, zicând singur că da, e cam obosit și i-ar prinde bine un pic de somn.

Devii părinte și fără să ți-o ceară nimeni, fără să faci vreun efort, te retrogadezi singur din topul priorităților tale. Și nici măcar nu te deranjează să faci asta. Nu, știi că indiferent ce și cum va fi cu tine, prioritatea ta numărul 1, din acel moment și până vei muri, va fi să faci tot ce poți ca să-i fie copilului tău bine. Și fie că vorbim de un “bine fizic” sau unul “emoțional”, de un simplu tantrum sau de o boală grea, nu vei avea liniște și nu-ți va putea prii nicio supă, vreo vacanță sau orice altceva, atâta timp cât vei știi că lui sau ei nu îi este bine. Indiferent de vârstă, țară sau condiție socială.

Uneori, să fii părinte înseamnă să descoperi că între priotățile tale nu te afli și tu. Mișto sentiment.