Problema la un concurs de logica – se dau urmatoarele: un bax de sticle de apa la 2L, un bax de sticle de apa la 0,5L, o punga de detergent de 4kg, o punga de zahar, o punga de faina si multe alte maruntisuri. Intrebare: de ce ar cara cineva toate acestea intr-un singur drum? (exista un singur raspuns corect).
Raspuns corect: De nebun!!!!
Nu stiu altii cum sunt, vorba francezului, dar eu zici ca am boala pe mine si pe trupul meu. Indiferent cate lucruri am de carat, vreau…TREBUIE sa le car dintr-un singur drum. Ma duc la piata, la Mega, la mai stiu eu unde, termin de facut cumparaturile si apoi, tot drumul spre casa, imi fac scenarii in cap cum sa imi asez plasele in manute astfel incat sa nu fiu nevoit sa fac 2 drumuri. Zici ca daca, Doamne fereste, ar trebui sa mai cobor o data pana la masina, ar fi sfarsitul lumii…cel putin.
Bineinteles, aceasta atitudine extrem de sanatoasa fizic si psihic de-a mea nu poate ramane fara urmari. De foarte multe ori mi se intampla pe scari (stam la etajul 2) sa scap vreo punga sau, si mai rau, sa mi se rupa. Intotdeauna, dar intotdeauna, altcineva, cum altfel, e de vina: aia de la Mega ca nu mi-a dat o punga in plus (“zici ca dadea de la ea, ca doar eu le platesc”), producatorii de pungi (“astia sunt cei mai mari hoti, pun plastic de-ala ieftin”) si Iulia (“sa ma cac in broccoli-ul si avocado pe care m-a pus sa le cumpar..da’ sa-si faca, nene, piata singura, daca vrea atatea…a zis bine maica-mea ca ma ia de prost”).
In schimb, lucrurile stau mult mai bine and vine vorba de plecat in vacanta. Noi, asa cum scriam mai demult, avem sarcinile foarte bine definite cand facem bagajele pentru vacanta: ea impacheteaza toata casa, iar eu o car. Normal, dintr-un singur drum. Drept care, nu conteaza daca plecam dimineata, seara, pe frig, cald sau doar un pic racorica. Eu mereu plec in vacanta transpirat. Din primele 3 minute, cat imi ia sa car “casa” pe scari si pana la masina. Avantajul (pentru ca, nu, trebuie sa am si un avantaj) este ca avem niste scari extrem de inguste. Ceea ce face coborarea si mai spectaculoasa periculoasa. Si plina de neprevazut.
Cea mai vie amintire este cand , aplecat fiind peste 2 bagaje, m-am ridicat brusc si am dat o mega capatana in contorul de gaze. A fost pentru prima si sper singura data cand am vazut stele verzi si am ametit de era sa ma pravalesc peste scari. Cumva am reusit sa ma redresez. Si n-am scapat nici bagajele (normal ca le aveam in brate, unde altundeva sa fie???), ceea ce e un mare plus pentru..nu stiu pentru cine.
Rememorand cu Iulia aseara acest incident, s-a si m-a intrebat sincer: Eu nu stiu cum ai ramas intreg?. Iti raspund aici, in public, iubire: N-am ramas!
Va las, ma cheama 2 colegi de la birou sa mutam vreo 2 canapele si trebuie sa ii conving cumva ca n-are rost s-o ardem aiurea in 2 drumuri.
Follow
Send
si eu ma ambitionez sa le car dintr-un singur drum de la masina in casa…
la cele 47 kg pe care le posed, plus un bebe de 8 luni , nu mi-e chiar usor, dar vorba ta, cred ca si eu am boala pe trupul meu…
Esti a doua doamna care imi povesteste asta, la ceva ce as fi putut sa jur ca este exclusiv “o boala” masculina” :)…ce sa zic, imi dai clasa chiar si mie care ma consideram campion!!!! 😀