10 momente magice de la prima serbare de Crăciun

Cum îți închipui că va fi

1. Ajungi la serbare cu 15 minute înainte, tot numai un zâmbet, știind că al tău copil va fi vedeta evenimentului, doar l-ai auzit de atâtea ori repetându-și poezia.
2. Soția, cu care te întâlnești acolo, vine, te îmbrățișează, te sărută pasional spre ciuda celorlalți bărbați și îți șoptește la ureche că și pe tine te așteaptă o “serbare” mai pe seară, acasă.
3. Când să te așezi liniștit la locul tău, vezi un străin apropiindu-se de tine, ușor rușinat și în același timp încântat că te-a recunoscut. Îți strânge mâna și îți spune că îți citește zilnic blogul și este de acord cu tot ce scrii tu acolo. În privirea lui nu distingi decât admirație. Pentru tine.
4. Începe spectacolul. Liniște totală. Emoție. Simți că va fi o seară magnifică.
5. Copilul tău iese în față. Îți dau lacrimile. Va fi momentul lui de glorie. Și al tău.
6. Gata! A terminat. Nu s-a încurcat niciodată. A recita superb poezia în engleză, chiar cu un puternic accent britanic. Da, ai motive să fii mândru. Poți să simți invidia celorlalți părinți.
7. S-a terminat tot spectacolul. Fiecare copil iese în față spre a primi aplauze. Al tău primește și urale.
8. Educatoarea insistă să vii și tu la poza de grup.
9. Toată lumea vă felicită.
10. Ajungeți acasă. Parchezi și mai rămâi singur în mașină 5 minute pentru a savura ziua. Da, îți vei aminti de ea toată viața.

Cum va fi de fapt

1. “Să-mi bag p#l@-n el de trafic, nu pot să cred că întârzii la prima serbare a lui fii-miu. O am și pe maică-mea în mașină și n-aș mai înjura cu voce tare, că n-am văzut-o așa speriată în viața mea.” “Da’ f.m.m . de bou, ai dat șpagă să-ți iei carnetu’, cretinule!!?? te auzi răgind.
2. Ajungi cu 6 minute întârziere. Toată lumea te aștepta pe tine. Soția, care e nervoasă deja de vreo 20 de minute, se apropie și vezi (doar tu ai norocul ăsta) cum îi ies flăcări pe nări. Îți șoptește la ureche că “dacă nu insistai s-o iei și pe mă-ta, nu întârziai!”
3. Când te așezi linștit la locul tău, sperând că ce-a fost mai rău a trecut, vezi apropiindu-se o femeie pe care n-o cunoști. Și ea scoate flăcări pe nări. Se uită ușor scârbită la tine și o auzi spunând către altcineva că “anumite bloguri ar trebui interzise”. “Și unora să le spună cineva să se oprească din scris, dacă nu realizează singuri cât sunt de penibili.”
4. Începe spectacolul. Liniște totală. Emoție. Sună un telefon. Toată lumea este oripilată când aude “Dușmani-mi poartă pică/ Da’ n-au valoarea mea!”. Îți promiți că de data asta chiar îți vei schimba jingle-ul special pentru când te sună Edi.
5. Copilul tău iese în față. Va fi momentul lui de glor…”Tati, vreau pișu!”
6. Simți nervii celorlalți părinți care iar au stat după tine până când ai dus copilul la toaletă. A-nceput să recite poezia în engleză. Sună super ok. Dacă “Tulibu dibu dau ciu” sună ok în engleză. Plus că nu se încurcă decât la fiecare strofă și la refren, în rest totul curge fără cus…”Tati, vreau cachi!”
7. Doamne, în sfârșit s-a terminat! Tu o gândești. Soția o spune cu voce tare, uitându-se acuzator către tine. Nu știi ce-ai făcut, dar știi sigur că ai făcut ceva, cine știe când.
8. Afli că poza de grup s-a făcut cât te-ai dus tu la baie, din nou, cu copilul.
9. Toată lumea vă ignoră.
10. Ajungeți acasă. Parchezi mașina. Soția ia copilul și pleacă trântind ușa. Tu mai rămâi 5 minute pentru a te liniști. Și pentru că toată seara ai vrut să tragi un mega pârț, dar n-ai fost o secundă singur. Îl tragi. Și apoi o auzi pe maică-ta din spate: “Deci, mă duci tu sau iau un taxi?”

Nu, lucrurile nu s-au întâmplat deloc așa la prima noastră serbare. Și asta pentru că ea nu a avut încă loc. Mâine seară va fi. Dar nu, nu va fi așa cum am aberat eu pe aici. Nu?

Follow

Send