Sunt celebru, scoate-mă de aici. Din acest blog.

Acum vreo 10 zile eram cu Markoviciu la piscină unde ne-am întâlnit cu Stelu, un prieten bun. Când l-a văzut pe Mark, Stelu i-a zis:
– Salut, mă bucur să te văd. Eu te știu, ești celebru!
Apoi, întorcându-se spre mine, a continuat: “Scoate-mă de aici!”. Noi doi, adulții, ne-am distrat copios. Copilul se uita extrem de dubios la noi. O să înțeleagă mai târziu că atunci când se întâlnesc doi sau mai mulți bărbați, nivelul intelectual al glumelor și, de fapt, al întregii discuții, scade simțitor.
Dar vorbele lui Stelu m-au pus pe gânduri, pentru că erau foarte adevărate. Indiferent că mi-am propus sau nu acest lucru, pentru cei aproximativ 37 de cititori constanți ai acestui blog, Mark este o mică vedetă.
Iar eu sunt un mare fan al fizicii și în special al legii lui Ohm: sunt ohm cu tine, ești ohm cu mine. Așa că mă aștept ca la un moment dat, Mark să îmi întoarcă serviciul.
Și așa cum sloganul blogului meu, celmaibuntata.ro, este “povești despre cea mai frumoasă meserie din lume”, mă aștept ca sloganul blogului lui, celmaibuntatănumaieînstaresăscrieînschimbeuda.ro, să fie “povești despre cum a sosit vremea răzbunării”.
Și aș fi extrem de dezamăgit ca printre titluri să nu se regăsească și:

Regăsire după 75 de ani. Tata și pampersul.

Grea e bătrânețea: tata și cele 120 de kile ale sale.

Tata, invitat de onoare la cea mai longevivă emisiune tv: La Măruță.

Am un tată fustangiu: le ciupește pe asistente de fund. Cu proteza dentară.

Nu mai știu ce să mă fac cu el. Tata se uită prea mult la Duck Tv.

Alpinism extrem cu tata: pe scări până la etajul 2.

Am un tată foarte bătrân: povești reale de la ultima calificare a echipei naționale la un Campionat Mondial.

Tata are interzis în Mega Image. Le terorizează pe casierițe să îi dea și lui cartonașe cu personajele favorite.

Cum să-ți convingi tatăl să mănânce broccoli: îl păcălești că e șnițel.

Mândru de tata: încă aleargă în parc. În curu’ gol, cântând cântece de cazarmă. (deși n-a făcut armata)

Tata s-a pierdut azi. Îl căutăm de mâine.

Și, bineînțeles, postul de final: Vă anunț că Cel Mai Bun Tată e dus. L-am “convins” să-mi mărturisească parola și am șters cu totul rahatul ăla de blog.

Băiatul meu…îmi dau lacrimile de bucurie numai cănd mă gândesc.