Noi, bulgarii și restul

Hai să vă povestesc cum a fost în vacanță: a fost mișto. Acestea fiind spuse ☺, fiind încă sub impresia celor două zile de pe drum (una dus, una întors) petrecute preponderent pe plaiurile bulgărești, fie mergând, fie stând la cozi la vamă, m-a lovit un lucru: suntem exact ca ei. Sigur, noi nu vrem asta și ni se pare că suntem mult mai breji (sunt convins că și ei gândesc același lucru) dar suntem fix la fel. Mi se pare normal că ăștia de la UE în momentele în care nu se întreabă de ce Doamne iartă-mă ne-au primit în grupul lor de oameni civilizați, să ne ia, pe noi și pe bulgari, la pachet. Ba eu cred că dacă îi iei mai repede pe unii din ăia de la Bruxelles, vor spune că suntem o singură țară, ceva gen Romulgaria sau Bulomania. 67_45698000
Da, știu, sunt un ne-român pentru că gândesc aceste lucruri și nu spun că semănăm mai degrabă cu..nemții (smooth, nu? ☺ ), ca și cum să fii bulgar e ceva nasol. Bine, poate să fie și nasol, așa cum nu e prea bine în multe privințe să fii român. Căci dacă ești român sau bulgar cu siguranță se poate spune că în țara ta:
1. Oamenii nu sunt ospitalieri, fie și datorită faptului că vorbesc doar o limbă de circulație internațională, indiferent că aceasta este româna sau bulgara.
2. Polițiștii vor mai degrabă să te încurce (eufemistic vorbind).
3. Regulile de circulație sunt pentru ceilalți sau pentru turiști. Dacă ești localnic, ești considerat “meseriaș” și singura ta obligație nu este să respecți indicatoarele sau semafoarele ci să te asiguri că nu vine vreun alt “meseriaș” din stânga sau din dreapta.
4. Oamenii de la țară sunt săraci și urâți (da, sărăcia și greutățile urâțesc fizicul unui om, așa mi se pare mie).
5. Găsești magraoni (în bulgărește: magraoncev) peste tot dispuși să te facă ca pe proști (cacofonie intenționată). Eu mi-am luat-o în România prin metoda “dă-mi și mie 50 de lei să-mi pun benzină” și l-am văzut pe frac-su geamăn bulgar al respectivului, azi, încercând același lucru pe lângă Veliko Trnovo.
Și nu în ultimul rând, căci asta a fost ultima impresie lăsată de minunații locuitori ai țării vecine (cu riscul de a mă repeta, o sintagmă pe care sunt convins că o folosesc și ei vorbind despre noi, tot cu sens peiorativ): și lor și nouă ne place să depășim coloanele care sunt doar pentru tâmpiți. Pe podul de la Giurgiu, o construcție atât de potrivită pentru a spune “Welcome to Romania”, două mașini bulgărești (nu, nu erau români, i-am auzit cât am stat la coadă) au depășit coloana, câștigând prin asta timp prețios: cel puțin vreo 4 minute! Partea cu adevărat superbă este că la mijlocul podului se aflau 2 polițiști români de frontieră care nici măcar nu și-au pus problema că poate ar trebui să-i dojenească măcar. Bine, oamenii se și grăbeau, îmi închipui că era o chestiune de viață și de moarte…

Tot aud (e adevărat că din ce în e mai rar) că, pe vremuri Bucureștiul era Micul Paris. Știți cum e asta? Ca atunci când ne lăudăm că am fost de 4 ori campioni mondiali la handbal masculin, cu toate că ultimul titlu l-am luat în 1974! Sau că Nadia a luat primul 10 din istorie! Frățică, au trecut aproape 40 de ani de atunci, atât de săraci suntem în realizări? Mă rog, da, dar înțelegeți ce vreau să spun.
Așa și cu Micul Paris: degeaba a fost Bucureștiul un mega oraș acu’ vreo 80 de ani, căci astăzi poți să-i spui Marea (sau Mica) Sofie. Nu se supără nimeni, înafara românilor și a bulgarilor care, amândoi, se simt jigniți.

Cât despre Spațiul Schengen și lăsarea noastră și a lor pe dinafară? Eu cred că are mai puțin de-a face cu marea corupție și mai mult de-a face cu marele magraon(cev).

PS1 Nu, nu am luat niciun radar la bulgari, deci nu e un post la nervi. ☺

PS2 De la Giurgiu până la București am fost claxonat de 3 ori la semafor pentru că n-am plecat chiar în milisecunda când s-a pus verde, mi-au fost îndesate 2 penisuri pe gură și unul pe gură și în anus, iar decedații mamei mele au fost menționați cu strigăte în două ipostaze diferite, la distanță de vreo 17 minute între ele.

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*