Educația, o nouă formă de divertisment

Fac parte din generația celor care au făcut școala înainte de apariția internetului. Ok, da, adică pe vremea dinozaurilor ☺.  Pe atunci, informația pe care ne-o ofereau profesorii sau părinții acasă era literă de lege: o luam de bună și ne-am fi certat cu oricine că știm noi mai bine, căci „ne-a zis nouă doamna profesoară”.
În vremurile acelea, dacă îți plăcea vreo materie sau vreun subiect, trebuia să fii foarte atent la clasă pentru a prinde cât mai multe detalii. Apoi, eventual, dacă erai foarte, foarte pasionat, te duceai la bibliotecă , luai o cărțulie și aprofundai de unul singur subiectul.

Și apoi a apărut internetul. Și viața, așa cum o știam noi, s-a schimbat pentru totdeauna.

În ziua de azi, orice elev poate verifica foarte ușor dacă ceea ce îi predă profesorul este „fake news”, o informație parțial adevărată, o chestiune discutabilă sau adevărul general acceptat. Orice copil, orice om, este la un click distanță de orice informație. Nu mai trebuie să memorăm date și locuri, nu mai trebuie să reținem totul pe de rost, nu mai trebuie să învățăm așa cum o făceam pe vremuri. Ideea educației de azi, așa cum o înțeleg eu, este de a le oferi copiilor posibilitatea de a înțelege nu că s-au întâmplat lucruri, ci de ce s-au întâmplat ele. Nu că există niște teoreme matematice sau fizice sau niște formule chimice, ci cum ne ajută efectiv aceste informații în viața de zi cu zi.
Din punctul meu de vedere, profesorul nu mai poate rămâne doar un transmițător de mesaj, cel care vine și predă niște noțiuni mai simple sau mai complexe. Pentru asta copiii pot apela la tablete, telefoane sau laptopuri. Profesorii trebuie să fie cei care stimulează creativitatea copiilor, cei care creează povești pornind de la niște cifre, niște date sau niște formule. Cei care, în 50 de minute, dau o reprezentație în fața copiilor, astfel încât la final, aceștia să îi aplaude și să-și dorească să afle mai multe.
Sălile de clasă ar trebui să devină niște scene pe care profesioniștii să vină și să performeze un număr cât mai impresionant pentru a capta atenția publicului său. Pe scurt, cred cu convingere că în ziua de azi profesorul trebuie să fie în primul rând un entertainer.

Și e logic să fie așa: într-o societate în care suntem bombardați cu toții de informație, inclusiv copiii, o reținem pe aceea care ne este servită în cel mai spectaculos mod. Dacă ne întrebăm copiii ce le-a plăcut cel mai mult la școală, cu siguranță ne vor povesti de acele momente când au râs sau când profesorul/învățătoarea a făcut ceva ieșit din comun, sau când ei au putut face ceva ieșit din comun.
Trebuie să înțelegem că cei care sunt copii în ziua de azi vor învăța, dacă vor învăța, de drag și nu pentru că trebuie. Vor învăța lucruri pentru că cineva, un profesor, un părinte, un meditator sau un antrenor, le va fi stimulat creativitatea și îi va fi pus în niște situații provocatoare pentru ei, pentru a căror rezolvare vor fi avut nevoie de anumite cunoștințe.

În era competivității în care trăim astăzi, noi am ales să nu-l forțăm cu nimic pe Mark când vine vorba de învățare. Și am încercat să-l învățăm lucruri prin joacă. Astfel că el a învățat să numere pentru că jucam meciuri de baschet cu el până la 100 și de la un moment dat încolo a vrut el să poată să țină scorul.
Iar literele alfabetului a început să le învețe în drumurile lungi cu mașina în care jucam un fel de Fazan: hai să vedem ce cuvinte găsește fiecare cu litera A, B sau mai știu eu care. Să nu vă închipuiți că s-a descurcat bine de la început. Sau de la un punct încolo. Sau că se descurcă foarte bine acum. ☺ Dar pe noi ne-a interesat prea puțin, căci scopul nu a fost niciodată unul pur educativ: în primul rând voiam să-l facem să mai și tacă din gură cu toate poveștile lui. ☺ Dar voiam și să încercăm să-l stimulăm, să-l scoatem din zona de confort, fără să simtă asta ca o presiune.

Părinții, mult mai mult ca profesorii, trebuie să fie niște entertaineri în viața copiilor lor. Trebuie să se maimuțărească, să cânte, să danseze, să se folosească de orice tertipuri și de tot ce au la îndemână: mâncare, mobilă, jocuri etc pentru a oferi un spectacol cu rol educativ copiilor lor. Un spectacol în primul rând amuzant și, poate, un spectacol la finalul căruia copilul să rămână cu vreo informație utilă.

Iar dacă vorbim despre un mic dejun distractiv și hrănitor, cerealele Nesquik Alphabet mi se par o variantă foarte bună. Cerealele Nestlé îi sprijină pe părinți pentru a hrăni creativitatea copiilor și recomandă noile cereale în formă de litere pentru dimineți mai distractive. Deci ce moment mai prielnic ca acesta în care să le dezvoltăm vocabularul în timp ce o literă este pe care să fie înghițită de micul monstruleț? ☺
Mai mult, la cerealele de mic dejun Nesquik Alphabet – cerealele integrale reprezintă ingredientul principal, conțin fibre, minerale și vitamine: fier, calciu și vitamina D, vitamine din complexul B – B3, B5 și B6.

În diminețile în care Mark mânca porția recomandată de cereale Nesquik Alphabet pentru vârsta și nevoile sale nutriționale, ne-am distrat grozav pronunțând cuvinte simpatice, inventând cuvinte sau făcând un concurs să vedem cine găsește primul un cuvânt cu vreo literă care ieșea din iaurt. Și ce să vezi? De cele mai multe ori câștiga el. ☺

Cred că dacă ne dorim niște copii educați, trebuie să înțelegem că a devenit extrem de important felul în care reușim să livrăm mesajul. Căci mesajele sau informațiile sunt peste tot, iar creierele noastre nu le pot percepe, cu atât mai puțin reține pe toate. Le vor reține pe cele pe care le asociază cu niște momente plăcute din viața lor sau pe cele pe care le consideră necesare pentru a afla mai multe despre vreun subiect care îi pasionează.

Pentru mine, dar mai ales pentru copilul meu, educația trebuie să devină o nouă formă de divertisment. În competiție cu toate celelalte și luptând pentru atenția lui. Cred că atunci când mai multă lume va accepta acest lucru, felul în care îi educăm pe copii se va apropia de realitatea în care trăim.

Articolul a fost scris în colaborare cu  Cerealele Nestlé, un brand în care eu și milioane de alți oameni avem încredere, și ale cărui cereale Mark le consumă cu mare plăcere la micul dejun, întotdeauna împreună cu un produs lactat, un fruct proaspăt și un pahar cu apă ☺.