Discuțiile mele cu tata despre relații și sex

Discuțiile mele cu tata despre relații și sex au fost, de fapt, una singură. Și a fost la fe de apropiată de o discuție despre sex pe cât de apropiat este Bucureștiul de Sighetul Marmației.

Eram printr-a zecea, îndrăgostit până peste cap de X. și într-un weekend am mers împreună, pentru prima dată, la ziua de naștere a unui coleg de clasă. M-am îmbrăcat corespunzător pentru o asemenea ocazie, respectiv mi-am pus cămașa și sacoul “păturică” (referință pentru cei de-o  etate cu mine), de culoare bleumarin, achiziționat de la Magazinul Tineretului de pe Dorobanți, devenit între timp Orange, devenit între timp BRD. Mamă, ce șmecherie erau sacourile astea pe-atunci! Revenind, m-am îmbrăcat frumos, m-am dus să iau fata de acasă unde, dacă mai țin bine minte, mama ei a ținut să ne facă o poză împreună, spre jena fetei și marea mea mândrie, ne-am dus la petrecere și pe la 10 – 11 noaptea am plecat să duc fata înapoi spre casă. Doar că, fiind tineri și îndrăgostiți și fiind primăvară (parcă), ne-am hotărât să nu mai luăm metroul ci să mergem cele două stații pe jos. Habar nu am ce am discutat, dar n-am să uit niciodată senzația de plutire pe care am avut-o tot drumul.

Bun, ajungem acasă la ea unde mama ei, ușor panicată ne spune că a fost foarte îngrijorată pentru că nu știa ce-i cu noi (da, cine ar fi crezut? dar a existat și o perioadă pre – telefoane mobile), dar că bine că suntem ok. Și mi-a mai spus că, fiind atât de îngrijorată, l-a sunat și pe tata.

Am plecat acasă și nu mai știu dacă în seara aia m-a așteptat tata ca să-mi spună ceva. Doar că în seara următoare, în timp ce stăteam pe unul din cele două paturi de la mine din cameră, a venit tata, s-a așezat pe celălalt și pe cel mai serios ton cu putință mi-a spus cum îl sunase mama lui X., extrem de îngrijorată cu privire la noi și că, de fapt, ceea ce îi spusese lui și ce îmi transmitea el era că era mai bine s-o terminăm, că mama ei nu vedea cu ochi buni această chestie dintre noi doi.
În timp ce-l ascultam, am simțit cum se prăbușește tavanul, casa, cerul și tote planetele în capul meu. Mă simțeam ca și cum primisem cea mai cumplită veste din viața mea, cu atât mai mult cu cât ea nu era în concordanță cu tot ce îmi spusese mie mama fetei.

Norocul meu este că de mic am simțit că atunci când nu-mi convine ceva, trebuie să încerc să schimb acel lucru. Așa că a doua zi, când bănuiam că X. nu este acasă, am pus mâna pe telefonul fix și, spre surprinderea mamei pe care am sesizat-o din tonul vocii, i-am spus că vreau să vorbesc cu ea și că e foarte important pentru mine și că o rog să nu-i spună lui X. (ce și-o fi închipuit femeia că mă duc să- spun, habar nu am, săraca).
În acea după amiază m-am prezentat la ea. M-a poftit în sufragerie unde călca niște rufe pe masa de călcat (ce tare că țin minte toate aceste detalii!) și, făcându-mi tot curajul din lume, am început să țin cea mai bună pledoarie de care am fost în stare în apărarea relației noastre. Femeia m-a ascultat fără să mă întrerupă și la un moment dat când am făcut o pauză pentru că rămăsesem fără aer, mi-a spus:
– Doamne, Alex, dar eu sunt foarte fericită că voi sunteți împreună!
În acel moment și dacă mi-ar fi spus cineva că am câștigat la loto nu aveam cum să fiu mai fericit. Atât de fericit încât, la propriu, am sprintat tot drumul până acasă, să-i dau tatălui vestea cea mare. Habar n-am care a fost reacția lui (nu cred să fi fost una de prea multă veselie ☺ ), dar acolo s-a încheiat discuția dintre noi.

Nu, nu acolo s-a încheiat discuția aceasta. Acolo s-a încheiat orice discuție cu tata despre relații, iubite, sex și ce mai vreți voi legat cât de cât cu acest subiect. Iar cu mama nici măcar o astfel de discuție n-am purtat.

Ce a însemnat asta pentru mine? Nu cred că voi ști niciodată ce a însemnat sau cât a însemnat. Dar pot să spun asta: am fost un adolescent și un tânăr matur extrem de anxios în orice subiect legat de sexualitate, fie că vorbim de relațiile mele sau de discuții cu alții pe acest subiect. Am aflat despre poluția nocturnă de la un prieten de vârsta mea pe la vârsta de 12 – 13 ani și am trăit în panică multe luni după, până când mi s-a întâmplat și mie, bineînțeles că nepovestind nimănui despre asta.
Iar când un coleg de clasă a venit și mi-a făcut gluma cu:
– Auzi, te-a prins maică-ta făcând laba?
– Nu! am țipat eu stresat.
– Atunci păstrează-mi și mie un loc…Hahahahahahahaa.
m-am simțit groaznic, considerând că m-am dat de gol că mă masturbam și asta era o chestie extrem de rușinoasă.

Activitatea mea sexuală în acei ani de sfârșit de adolescență și început de maturitate au pendulat între credința că TREBUIE să performez și rușinea de a fi surprins, ca și cum comiteam o mare ilegalitate. Habar nu am cât de “bun” sunt acum, dar n-am vreun dubiu că au fost mulți ani în care am fost un amant groaznic. Și dacă o știu eu, care am o părere foarte bună despre mine, înseamnă că n-a fost bine deloc. ☺

De ce nu au vorbit ai mei cu mine? Cum ar fi schimbat asta acele experiențe pentru mine? Cât m-a afectat decizia lor, probabil izvorâtă tot din rușine, de a nu aborda vreodată acest subiect? Aceștia sunt demonii mei (unii dintre ei), demoni cu care trebuie să mă lupt eu și pe care trebuie să fac tot ce pot ca să nu-i transmit mai departe băiatului meu.
Căci dacă am înțeles ceva din comportamentul lor, acela este că nu există nimic mai rău decât de a nu vorbi cu cei pe care-i iubești, indiferent de subiect. Sigur, sexul și sexualitatea sunt două dintre subiectele importante, dar acest lucru este la fel de adevărat, fie că vorbim de școală, joacă, prieteni, relații, moarte sau orice altceva îl poate preocupa pe un copil.

Îmi doresc să am un copil educat. Și nu educat doar școlar, asta nefiind nici măcar între cele mai importante lucruri pentru mine. Îmi doresc să fie educat într-ale civismului, într-ale relațiilor umane, într-ale prieteniei, într-ale ajutorării altora, la fel de tare cum îmi doresc să știe să scrie, să citească, să socotească sau să facă diferența între o apă curgătoare și una stătătoare. Să știe de ce e important și să economisești, nu doar să cheltuiești, la fel cum să știe de ce e important să se implice într-o relație sexuală cu cineva care chiar contează pentru el. Să știe să spună Nu!, în aceeași măsură în care să știe să respecte NU!-ul celeilalte, într-un moment în care, poate, hormonii lui o vor lua razna.

Pentru mine, unul din marile avantaje de a deveni tată este că, alături de Mark am (re)descoperit bucuria de a învăța lucruri. De a mă educa, fie că vorbim despre a-mi educa răbdarea sau a mă educa în excavatoare despre care nu știam mai nimic până când nu au început să-l pasioneze pe el.
Și fix la fel este și cu educația sexuală, ca orice altă educație. Am înțeles că pentru a-l ajuta pe el să înțeleagă niște lucruri, trebuie să le înțeleg eu și să fiu în stare să i le explic, potrivit vârstei lui, dacă s-ar întâmpla să mă întrebe.

Educarea copiilor începe cu educarea părinților, spunea foarte bine o prietenă. Eu aș adăuga așa: în ziua de azi, dacă alegem să nu-i educăm noi pe copii noștri în cele mai importante subiecte, sigur se va găsi cineva sau ceva (internetul) care să-i educe. Cum să ne asumăm acest risc?

Cu ignoranță și frică și intoleranță nu putem crește copii care să devină adulți mai buni ca noi, orice ar însemna asta. Și nu asta ne dorim cu toții? Ca ei, copiii noștri, să aibă mult mai multe șanse și oportunități ca noi?

Un copil educat are mult mai multe șanse la o viață mai frumoasă, Amintiți-vă asta data viitoare când copilul vostru vă va pune o întrebare dificilă la care veți avea impulsul să nu-i răspundeți.

Sursa foto: https://imgflip.com/