Cred că aceasta este una dintre marile temeri ale oricărui părinte: Ce mă fac atunci când ăsta sau asta mic(ă) va da peste vreo poză sau filmuleț porno? Ce reacție o să aibă și cum o să discut eu cu ea/el despre asta? Ce aș putea să îi spun?
Nu sunt specialist, așa că ceea ce urmează sunt doar părerile mele ca tată, felul în care aș reacționa eu.
În primul rând cred că e important vârsta la care un copil descoperă pornografia. Adică dacă e deja adolescent și nu a descoperit-o, poate că ar fi cazul s-o descopere alături de unul dintre părinții săi. 🙂 Nu glumesc, deși așa sună. Cred că la vârsta aceea e suficient de matur (și cu hormonii care gem: SEX! SEX! SEX!), încât această discuție să fie obligatorie. Dacă are până în 10 ani, cred că cel mai bine ar fi să întrebați copilul cum i s-a părut ce a văzut. Ce a înțeles și așa mai departe. În cazul fericit, copilul vostru are deja parte de o educație sexuală potrivită vârstei sale, așa că o discuție în care să îi povestiți că una este ceea ce fac oamenii obișnuiți (dragoste, sex) și alta ce fac oamenii ăia în filme sau poze sau cum arată acolo. E important de scos în evidență că aia NU este realitatea. Că, da, în realitate mami și tati și mulți alți oameni fac sex, dar că nu arată ca acolo. Și că e important ca sexul să implice și conectare, și prevenție șamd. Practic, dacă al vostru copil a vizionat un material pornografic, puteți considera acest fapt ca o oportunitate, nu ca o problemă. O oportunitate să vorbiți cu ea/el despre asta, povestind despre valori, despre lucrurile care contează, despre iubire și ce mai vreți voi.
Dacă este un copil foarte mic și nu a fost expus îndelung la acele imagini, probabil că efectul asupra sa va fi zero, dar tot e bine să verificați, întrebându-l dacă a văzut ceva ce i s-a părut ciudat sau curios.
Apoi, mi se pare foarte important să nu transformați chestia asta (faptul că a vizionat porno) într-o tragedie. În primul rând, ar fi o chestie extrem de ipocrită. 🙂 Nu doar că mulți o mai facem și acum, dar cu siguranță foarte mulți au făcut-o pe vremea când erau copii, măcar din curiozitate. Și cred că făcându-l pe copil să se simtă vinovat, ca și cum a făcut cev foarte greșit, poate să îl afecteze pe termen lung. Asta v-o spun din proprie experiență. Chiar și acum, adult fiind, am momente când sexul mi se pare că trebuie să fie ceva ascuns, căci nu e o chestie neapărat “normală”. Și e păcat să fie așa, căci sexul e o chestie foarte mișto, o chestie pe care (sper) că o facem cu toții și pe care (sper) că ne-o dorim cu toții pentru copiii noștri. Bineînțeles că în condiții de siguranță, de igienă, cu un partener ok și tot așa, dar nu cred că e vreun părinte care să viseze ca al său copil să nu aibă parte de sex sau să aibă parte de sex puțin și prost. 🙂
De asemenea, e important să le explicăm copiilor de ce reacționează oamenii atât de vehement când vine vorba de porno. Pe de o parte, pentru că aia nu e realitate. Asta e foarte important de explicat clar. Apoi, pentru că adulții de azi (și de ieri și, probabil, și de mâine) au multe tabu-uri, multe tare venite din copilăria lor. Și că sunt subiecte, cum este și sexul, sau moartea, sau sentimentele negative, despre care le este foarte greu să vorbească și atunci se poate să aibă niște reacții exagerate. Trebuie explicat că nu e nicio problemă la copii, ci mai degrabă la adulți.
Și sigur, trebuie văzut dacă a fost un eveniment izolat ( a intrat fără să vrea pe un site sau a văzut la un coleg) sau e o chestie care se întâmplă în mod frecvent. Dacă e varianta a doua, probabil că nu are nicio legătură cu porno-ul per se, dar oricum eu aș recomanda consultarea unui specialist care are experiență în acest domeniu.
Și mai cred că cea mai mare greșeală ar fi să nu vorbim cu copiii atunci când se întâmplă sau se va întâmpla asta. Să lăsăm lucrurile să treacă, să adoptăm strategia struțului: nu vorbim despre această problemă, deci ea nu există. Abia atunci cred că îl vom face pe copil anxios, curios (de ce nu vor ai mei să vorbim despre asta?), dornic să afle mai multe. Și nu mai bine află ei lucrurile importante despre viață de la cea mai credibilă sursă (părinții) decât să le afle de la alți colegi, la fel de neavizați ca ei, sau, și mai rău, de pe net? Căci curioși vor fi oricum. Și de aflat, vor afla ce vor să afle oricum. Mi se pare important să avem asta în vedere, atunci când ne gândim dacă e momentul oportun să abordăm vreun subiect (fie el sex sau altul) cu copiii noștri.
PS Și nici măcar nu am început să povestesc despre pedofilie, căci acesta ar trebui să fie un subiect în sine.
sursa foto: https://www.netnanny.com/
Follow
Send
Da, bun subiect. Eu m-am confruntat cu asta cu fetita mea de 8 ani. La indemnul unor fete mai maricute a cautat pe net filmulete de desene animate cu sex, eu nici nu stiam ca exista, si se uita extaziata. Cand am vrut sa vad la ce se uita asa de atenta a ferit tableta. Am stat de vorba cu ea si mi-a spus ca a fost curioasa sa stie despre ce vorbesc fetele mai mari, despre baieti si sex. Da, stia cuvantul, nu stia ce inseamna si voia sa afle. Pe scurt, i-am dat interzis la tableta, desi era vacanta de vara si am avut o discutie lunga in care i-am explicat ca nu m-am suparat pe ea sau sa ia asta ca o pedeapsa pentru ca s-a uitat la asa ceva, ci pentru faptul ca s-a ascuns de mine si nu m-a intrebat ce voia sa stie. I-am explicat si cum e sexul iar replica ei finala a fost: deci tu cu tata… In conditiile in care eu si tatal ei suntem despartiti. Inainte de aceasta discutie, fiind pasionata de animale, uitandu-ne la emisiuni cu si despe animale, am vazut destul de des animale imperechindu-se si foloseam expresia “se iubesc sa faca un pui”. Acum spunem ca si animalele fac sex.