Care este diferența dintre “atingere” și bătaie?

Am primit multe mesaje la articolul de ieri, dar două mi-au atras atenția, pentru că vorbesc, din punctul meu de vedere, despre același lucru, dar din două perspective diferite. Iată-le:

“…parerea mea e ca trebuia chemata politia. Mai sunt si copii care datorita educatiei mai merita “atinsi” dar ganditi-va si pe partea asta, daca unor parinti li se iau copiii de langa ei pt simplu fapt ca isi mai iau cate o palma, apoi ce va fi de acei copii?” spune Oana. Iar Alex, fără să vrea sau să știe îi dă răspunsul:

“Ultima oară când m-a bătut tata de mi-a fisurat coaste, spart nas, arcadă şi ce mai era de spart, şi-a luat câţiva pumni în gură de la un bărbat care a intervenit atunci.
N-am văzut, eram undeva inconştient, da’ mi-a spus la ceva timp după.”

Sigur, ar spune Oana, cred eu, exact despre asta vorbesc și eu. Nu sunt de acord cu bătaia, dar atingerea e cu totul altceva.

Până să îi răspundă Alex, hai să facem un exercițiu de logică, ce ziceți? Haideți să facem un exercițiu de imginație și să definim diferența dintre atingere și bătaie:

1. Atingere este când îi dai o singură palmă la interval de minim 3 minute, bătaia e de la două palme consecutive în sus?
2. Atingerea este când îl lovești doar peste fund, bătaia este când îi dai și peste față?
3. Atingerea este când îi dai doar cu palma, bătaia este când folosești pumnul sau picioarele?
4. Atingerea este când îi dai cu maxim 34% din toată forța ta, ce e peste e considerată bătaie?
5. Atingerea e când îl lovești dar îi și spui “Știi tu pentru ce”, bătaia e când nu spui nimic?

Sunt convins că sunt mai mulți cei care gândesc ca Oana, așa că hai să încerc altă analogie. Când e vorba de abuzul în serviciu, cei din actuala Putere spun că ar trebui să existe un prag minim sub care abuzul în serviciu să nu fie abuz în serviciu, ci eventual o neglijență nepenală. Pentru asemenea declarații, o mare parte a țării a ieșit în stradă, spunând că nu e de acord, și că abuzul în serviciu e o faptă, nu e faptă în funcție de o anume sumă.
Deci cum e cu atingerea? Căci ar trebui să fim consecvenți și să păstrăm același principiu, nu? Adică bătaia e bătaie, nu e bătaie dacă îl învinețești și e atingere sau corecție dacă doar plânge și nu lasă urme, zic eu, conform principiului de mai sus.

Și nu trebuie să mă credeți pe mine, ia uitați ce spune legea 272/2004 privind protecția drepturilor copilului, la articolele 94 și 95:

Art. 94
(1) Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care sunt periclitate viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, şi se clasifică drept abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.

Art. 95
Sunt interzise săvârşirea oricărui act de violenţă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie, cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copii.

Deci, dragă Oana și dragi părinți care sunteți de acord cu ea, nu doar bătaia, ci și “atingerea” sunt interzise prin lege. Interzise!

Nu pot să reproduc exact ce i-ar răspunde Alex, Oanei. Are un fel unic de a vorbi și mult mai colorat decât al meu (care este foarte colorat). Dar, într-o transcriere pe care mă simt confortabil s-o pun aici, ar suna cam așa:

Nu, dragă Oana, atingerea și bătaia sunt fix același lucru. Căci, pe termen lung și aproape în toate cazurile, orice atingere devine mai curând sau mai târziu o bătaie. Și, uită-te la mine: par că sunt ok pe dinafară, dar numai eu (și eventual terapeutul meu) știu ce traume duc cu mine. Căci nu mi-am închipuit vreodată că oamenii care ar fi trebuit să mă protejeze de tot și toate pe lumea asta, au devenit la un moment dat oamenii de care a trebuit să învăț să mă protejez.