Da, știu, toți părinții își văd copiii ca fiind unici, plini de calități. Nu știu despre ai voștri, dar al nostru chiar așa și e ☺ . Adică, atunci când vii să faci o afirmație, e important să ai și cu ce să o susții. Iar eu susțin că Mark al nostru va schimba lumea, un lucru care mi se pare atât de evident încât vreau să-l împart cu voi. Pentru că noi suntem niște părinți chitiți să avem un copil care performează (asta a fost o glumă), am stat, l-am urmărit și l-am văzut cum excelează în atât de multe domenii.
În primul rând, fiind foarte deschis la tot ce e nou, cred că Mark ar ieși cu ușurință Campion Mondial dacă s-ar organiza o competiție de genul “Cine zice cel mai repede Nu?”
– Markone, ce zici s…
– NU!
– Da’ știi ce vroiam să zic?
– Nu.
– Vrei să-ți zic?
– Mda…
– Mă gândeam să încerc…
– NU!
Orice probă ar putea exista la această competiție, câștigă băiatul meu fluierând, n-am vreun dubiu.
Lucrurile stau cu totul altfel când vine vorba de activități intelectuale. Și aici performează, fiind înnebunit după lupte. Deci dacă vrei să te lupți cu el, cu regulile stabilite de el, cu el câștigând mereu și cu tine jucându-te mereu, tocmai ți-ai făcut un prieten (apropos, dacă oricând ai poftă să fii un “mardeiaș încasator” pentru câteva ore, te aștept cu drag în vizită). Să luăm la întâmplare ziua de ieri care a-nceput cu o luptă de săbii, a continuat cu o încăierare de pumni (faptul că mi-am luat un picior în bărbie nici nu-l mai menționez), după care ne-am întors la săbii combinate cu “gheare” (O, tu neștiutorule, ce nu ești părinte, De unde să știi tu că monstrul Bezea se luptă cu ghearele atunci când vine Hans?…cine sunt Bezea si Hans? Nu-ți bate capul…).
Ce admir însă la copil este că nu e absolut deloc misogin…ne încinge la fel de tare și pe mine și pe maică-sa, pe bunici sau orice altă persoană, indiferent de sex, care și-ar dori să se lupte cu el.
Despre următoarea performanță nu am cum să vorbesc fără să-mi dea lacrimile de emoție. Pentru că nu credeam să-mi semene atât de tare și să fie atât de bun la o vârstă fragedă. Vorbim, bineînțeles, de pârțuri. Bine, o să ziceți voi, asta fac toți copiii..not so fast, vă zic eu.
Mark este un adevărat expert în categoria pe care eu o numesc “bășinicile perverse” (definiție: bășinicile perverse sunt chestiile acelea rău mirositoare pe care le arunci în eter fără niciun zgomot și fără vreun preaviz pentur cei din jur). Ceea ce este cu adevărat unic la el (nu vreți să știți cum stau singur la o masă și scriu și râd de se uită ăștia ciudat la mine) este că tot el se miră de miros…îl vezi la un moment dat cum inspiră adânc și zice:
– Uuuu, ce urât miroase!
Apoi simți și tu: Ai tras o bășinică?
– Da, răspunde natural.
Iar dacă asta nu ar fi de ajuns, al doilea joc intelectual favorit al lui este unul englezesc, se numește “Pârț sounds” și se joacă cam așa: tu adult te pui pe burtă, el copil îți dă tricoul la o parte, își lipește buzele de spatele tău și sufla cât de tare poate încercând să imite niște pârțuri imense. Dacă nu îl știți, vi-l recomand cu plăcere..e plin de know-how râs și distracție jocul ăsta.
De câteva seri însă, momentul cu adevărat special al relației tată-fiu se întâmplă la baia de seară. Care, normal începe cu:
– Mark, vrei să facem o b…
– NU!
Atunci când totuși ajungem la baie, primul lucru ne spălăm dinții și fața. Adică el își spală dinții după care scuipă toată pasta pe fața mea. T-O-A-T-Ă!
Și, pentru că nu mai are pastă și pentru restul corpului, pe acela mi-l spală stropindu-mă cu apă din jucăriile de baie din plastic. (Piciule, dacă citești asta, să-ți dea Dumnezeu sănătate pentru cum ne-ai făcut baia că nu știu cum nu ne-am inundat până acum.)
Dar de fapt, ce tot comentez eu aici, când ar trebui să fiu mândru că băiatul meu de 3 ani și 9 luni știe exact ce vrea să facă în această viață..mai bine îl las pe el să vă povestească:
– Mark, aș vrea mâine…
– NU!
– Stai, mă, că tu nu trebuie să faci nimic.
– Da?
– Da…aș vrea să povestesc mâine despre ce vrei tu să te faci când vei fi mare..pot?
– Da!
– Și ce vrei să te faci, că am uitat?
– Pirat, muschetar, soldat, marinar și constructor..sau muncitor.
– Bravo, tată, te iubesc!
V-am zis că o să schimbe lumea? De fapt, a schimbat-o deja pe-a noastră. Și ne-a facut-o atât de frumoasă!
Follow
Send
Leave a Reply