Am auzit această întrebare, copil fiind, de prea multe ori. ☺ Cum stăteam de vorbă cu un adult, cum auzeam întrebarea asta. Săracii, cred că pe vremea aceea, știau și mai puțin cum să vorbești cu cineva mult mai mic ca tine. ☺
Am auzit întrebarea asta și, în funcție de ce visam sau ce film văzusem, dădeam diferite răspunsuri: aviator, cowboy, soldat, pompier, doctor etc. Mereu aveam un răspuns la îndemână pentru că mi-era foarte ușor să am unul: știam, în linii mari, cum va arăta viitorul. Sau, mai corect spus, viitorul, cu toate necunoscutele sale, era mult mai previzibil decât este acum.
Acum…acum, dacă Mark sau alt copil de vârsta lui (8 ani) ar trebui să spună ce și-ar dori să se facă atunci când va crește, are foarte mari șanse fie să se înșele amarnic, fie pur și simplu să nu știe. De ce? Pentru că toate studiile arată că în această generație de copii, 2 din 3 dintre ei vor avea meserii care nu s-au inventat încă…
O mai spun o dată, căci știu cum sună, dar este foarte adevărat: 2 din 3 copii de până în 10 ani vor avea meserii care nu s-au inventat încă. Asta nu mai este o ficțiune gen Jules Verne, este cruda realitate. De fapt, nu, nici măcar nu este crudă, pur și simplu este. Copiii noștri sau cei mai mulți dintre ei habar nu au ce meserii vor mai exista peste 15 – 20 de ani, din care ei să își aleagă.
Și atunci, oare singura întrebare cu adevărat importantă pe care ar trebui să ne-o punem cei implicați în educarea lor (și nu vorbesc aici doar de părinți, ci și de profesori, tutori, bone, antrenori etc) nu este, de fapt: Ce îi învățăm pe acești copii?
Sigur că e foarte important să știe să scrie, să citească și să socotească. Sigur că e foarte important să știe despre formele de relief sau formele de agregare, despre evenimentele istorice și cele care se petrec la ciocnirea dintre două corpuri. Dar nu mai e de ajuns. Copiii îmbuibați cu tot felul de cunoștințe, dar deficitari la aptitudini sociale vor avea de suferit în viitor. Sunt convins de asta.
Și pentru că nu sunt vreun expert în educație și nu-mi place să-mi dau cu părerea așa, în general, o să vă povestesc ce mi se pare important să învețe copilul meu, pe lângă toate cunoștințele menționate mai sus și, sigur, multe altele:
Să învețe cum să caute și să găsească soluții, nu neapărat care este soluția unei anumite probleme.
Să învețe că nu poți să progresezi fără să greșești. Că a greși e la fel de natural cu a respira sau a mânca. Că, uneori, într-o greșeală poți descoperi lucruri extraordinare.
Să învețe să aibă încredere în el și în aptitudinile sale, oricare ar fi acelea. Să știe că indiferent cum va arăta lumea lui peste 15 ani, el va fi ok, căci ceea ce știe să facă, felul în care gândește sunt în regulă.
Să învețe importanța empatiei și a altruismului. Că oamenii sunt diferiți și că e foarte bine că e așa. Că diferit nu înseamnă mai prost, mai slab, mai puțin meritat ci doar atât, diferit.
Să învețe să fie mereu curios și dornic să afle și să încerce lucruri noi. Să nu îl sperie schimbările și noutatea căci dacă va avea parte de ceva, cu siguranță va avea parte de schimbări și de noutate.
Să învețe că fericirea e o opțiune. Că ea nu vine pur și simplu, ci trebuie să muncești pentru ea. Zi de zi. Dar că merită pe deplin.
Da, știu, vreau să învețe multe. ☺ Dar, dacă sunt ghidați corect de către noi, adulții din viața lor, cred că le va fi ușor copiilor să acumuleze acest gen de cunoștințe. Și, da, cred că, fie că ne place sau nu, este reponsabilitatea noastră să îi pregătim pentru ceva ce nimeni nu știe cum va arăta. Și, dintr-un punct de vedere egoist, mi se pare foarte bine că e așa, căci pregătindu-i pe ei, cred că ne vom pregăti și pe noi. Pentru că și noi avem mare nevoie de aceste aptitudini. ☺
Am scris acest articol ca urmare a invitației pe care mi-au făcut-o cei de la Avenor College de a răspunde la câteva întrebări referitoare la meseriile viitorului. Aveți aici ceea ce am povestit:
Mi se pare extraordinar că această inițiativă pleacă de la o instituție de învățământ (și una extrem de apreciată și respectată, dacă tot veni vorba) care a înțeles că lucururile se schimbă ACUM și că ACUM trebuie să îi pregătim pe copii pentru VIITOR. Le mulțumesc pentru că mi-au adresat aceste întrebări, ele m-au forțat să mă gândesc concret la lucrurile pe care aș vrea să le învețe Mark în anii următori. E un exercițiu bun pentru fiecare dintre noi pe care vă invit să-l faceți. O să vă ajute mult, atât pe voi, cât și pe copiii voștri. Iar dacă vreți să vedeți ce au mai zis și alți părinți (unii mai inspirați ca mine 🙂 ), puteți vedea răspunsurile lor aici.
Să avem un viitor luminos, oricât de neașteptat se va dovedi a fi! ☺
sursa foto titlu: https://www.ere.net/
Follow
Send
Leave a Reply