Ultima zi fara griji

Mi-o amintesc foarte bine. Adica stiu ca a fost intr-o sambata de septembrie, 2010. Ia sa vedem ce zice google-ul…
Da, 4 septembrie 2010 a fost ultima zi fara griji din viata mea.
Pe 5 septembrie am aflat ca voi avea un copil. Pentru ca deja mi-i imaginez pe anumiti prieteni cum zambesc malefic si se pregatesc sa mi le serveasca din fundul gradinii, fac 2 precizari:
1. am aflat ca voi avea un copil cu Iulia si
2. am aflat in acelasi timp cu ea

Da, incepand cu 5 septembrie, oricat de minunata a fost viata mea de atunci, si a fost minunata, grijile au devenit o constanta a vietii mele. La inceput, grijile au fost de genul:

Oare copilul e bine? Oare Iulia e bine? Au, tocmai a facut o grimasa, o fi de la sarcina? Zborul cu avionul e ok pentru copil? Cum o sa arate viata mea de acum incolo? Doamne, avem hotelul pe cea mai aglomerata strada din Istanbul, baga-mi-as! Asta a fost o idée buna? O sa fiu tata…sper ca o sa fiu tata….aaaaaaaaaa, o sa fiu tata!!!!!!!!!

Si asta a fost doar in prima zi.

Apoi, pana sa se nasca Mark, au urmat:

Oare copilul e bine? Oare Iulia e bine? Ce o sa ne zica doctorul de data asta (grija saptamanala ☺)? Ce seriale ar trebui sa vedem in perioada urmatoare? Ma suna Iulia, o fi ceva grav? Cum a iesit bi-testul? Cand dracu’ apare pe dvd ultima serie din Lost? Cum a iesit tri-testul? Oare Mark e bine? Oare Iulia e bine? Daca o rog sa-mi faca o ciocolata de casa, se va enerva? Mai bine nu…da’ ce pofta imi e! De ce dracu au facut astia doar 3 serii de Lie To Me? Hopa, nu seamana cu mine in ecografia asta 3D (asta chiar nu s-a intamplat, dar rad singur in timp ce scriu postul ☺)! Nu mai vine o data 2 mai? Ce dracu facem ca vine copilul si nu apucam sa terminam toate seriile de How I Met Your Mother?

Dupa 2 mai 2011, unele griji au ramas, altele au disparut, dar au aparut muuulte altele noi:

Oare Mark e bine? Oare Iulia e bine? Azi s-a cacacit? De ce dracu nu curge lapte din tzatza aia? E prea mult vant sa-l scoatem afara? O sa cada din pat? De ce nu ii cade o data buricul? Merg prea repede? Daca o sa cant, il voi speria cu vocea mea? Daca nu mai citesc nimic, ma pot tampi de tot? Chiar se poate muri din lipsa de somn? Cand plec cu Iulia din tara, sa zburam separat sau cu acelasi avion?
Oare Mark e bine? Oare Iulia e bine? Cum sa le explic bunicilor ca as vrea ca sa faca asta altfel? S-a lovit cu gura de cada, pare ca il doare rau…o, doamne, curge sange..o doamne, curge mult sange, ce dracu fac?….ai facut curs de prim ajutor, boule!..da’ nu mai stiu nimic!!! Hai ca nu mai plange atat de tare, pare ca scapam din asta….Sunt un tata suficient de bun?

Etcetcetcetcetcetcetcetc

Poate sunt eu prea panicos, poate ma straduiesc prea mult si de aici atat de multe griji. Sunt aproape convins ca, intr-o masura mai mare sau mai mica, toti parintii experimenteaza acelasi lucru.

Si mai sunt sigur de un lucru: orice voi face de acum incolo pe lumea asta, oricat de fericit, linistit, relaxat, bucuros, nepasator, implicat in ceva ce imi place voi fi o parte consistenta din mintea si din sufletul meu vor incerca incontinuu si neintrerupt sa proceseze si sa gaseasca raspuns, cu mai mult sau mai putin succes, la intrebarea:

Oare Mark chiar e bine?