Tați în dialog

Mâine lansez o nouă rubrică a acestui blog: Tați în dialog. O rubrică cu articole în care voi sta de vorbă cu alți tați. Sunt o persoană fascinată de oameni și de poveștile lor și aș sta să-i ascult pe alții relatându-și trăirile și amintirile ore în șir. Ceea ce voi și face.
Nimeni nu prea stă de vorbă cu tați despre ce înseamnă să fii tată, nu? Chestia asta apare, așa, doar ca o întrebare sau subcapitol într-un interviu despre vreun om de afaceri de succes, vreun artist sau vreun sportiv recunoscut la nivel mondial. Dar prea rar despre tați.
Și cred că e destul de evident de ce nu se întâmplă asta: pentru că atunci când povestești despre tine ca tată, multe, dacă nu toate, slăbiciunile îți ies la suprafață. Devii brusc un sensibil care, Doamne ferește, mai scapă și o lacrimă atunci când vorbește despre copilul său. Sau îți arăți limitele, limite la care ajungi inevitabil în interacțiunea cu copilul tău. Sau mai știu eu ce. Și lucrurile astea nu prea dau bine, că, na, noi trebuie să proiectăm imaginea unor duri, nu?
Nu.

Așa că tocmai despre aceste lucruri vreau să discut eu cu invitații mei. Nu vor fi niște interviuri, vor fi niște discuții în care vom povesti, vom râde sau ne vom emoționa vorbind despre copiii noștri. Orice om are o poveste de viață fascinantă, îi trebuie doar un ascultător realmente interesat de această poveste.
La fel e și cu tații, sunt convins. Și sper să vă convingeți și voi în săptămânile și lunile viitoare.

Primul invitat al acestei rubrici va fi Narcis Hogea, care se definește ca fiind tatăl a doi îngeri: unul, Teodora, se află aici pe Pământ, celălalt, Alexandru, una dintre victimele tragediei din Colectiv, sus, în Cer.

Ne vedem mâine (miercuri) după amiază.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*