Jucăriile, aceste bestii periculoase din casa omului

1 ianuarie. Dimineața. E liniște, o liniște nefirească, având în vedere că e abia deja 8:45 și copilul doarme. Te dai jos din pat să faci un pipi, încercând să nu faci niciun zgoAHHHHH, FUTU-ȚI DUMNEZEII MĂ-TII CARE-AI INVENTAT LEGOUL!

Mda, lego-ul este poate cel mai mare dușman al tălpilor unui părinte. Acele piese mici, drăguțe cu care poți construi orice și care te lasă să îți dezvolți imaginația se transformă, atunci când sunt lăsate la întâmplare prin casă, în niște arme deosebit de periculoase. Să ridice mâna sus orice părinte care a zis vreodată că vrea să facă dragoste cu mama lui Lego și/sau să îi întineze decedații? Ia să vedem: 1..2…3…Toți! 
Cu toate acestea, această armă letală nici măcar nu intră în Top 10 jucării periculoase care se aciuează pe la casa omului. Cum așa? Vedeți în continuare:

Locul 10: Mingea de fotbal a unui copil de până în 3 ani.
Copiii mici au multe calități: sunt extrem de simpatici, vor să stea mai degrabă cu mama lor, sunt adorabili când încep să vorbească, vor să stea mai degrabă cu mama lor etc. Distingerea între diverse obiecte nu este una dintre ele. Dar cum au mereu nevoie de îndrumare și suport, e mai sigur să stai în preajma lor. Mai sigur doar pentru ei, căci atunci când îi înveți să dea în minge nu e decât o chestie de timp până să confunde mingea (o chestie altfel rotundă) cu tibia piciorului tău (o chestie altfel lungă și subțire). Cu ce aș putea compara eu durerea de tibie? Poate doar cu durerea de cealaltă tibie când copilul, extrem de ambițios, nu se poate împăca cu gândul că a ratat.
Intensitatea durerii: fruntea ți se umple de sudoare instantaneu.

Locul 9: mingea de fotbal a unui copil de peste 4 ani.
Gata! Mingea e minge, ce-a rămas din tibia tatălui e tibie. Distincția se face foarte clar. Deja tu stai la 5 – 10 metri distanță și faceți pase. Când tre să dea pasă drept spre tine, copilul e un fel de jucător de la Gloria Bistrița care știe că meciul e blat și nu nimerește o pasă nici dacă îl rogi frumos. Lucrurile se schimbă radical când, voit sau nu, ținta devin ouăle tale: brusc, copilul devine un Messi (sau Cristiano Ronaldo, după gust) care lovește exact unde trebuie și cu forța necesară cât să te îngenuncheze și să te facă să urli cum nu știai că poți să o faci.
Intensitatea durerii: îți tâșnesc concomitent și necontrolat 2 lacrimi și 2 picături de pipi.

Locul 8: Soldățeii de plastic.
Vedeți de ce nu intră lego în top? Pentru că oricât de tare doare să te înțepi cu lego, nu se compară cu nenorocita de durere provocată de sabia vreunui roman în care te înfingi cu degetul mare de la piciorul drept în timp ce călcâiul stâng patinează pe calul vreunui cowboy.
Intensitatea durerii: o înjurătură care implică cel puțin o mamă, un mort și un organ genital abuzat de foarte multă lume.

Locul 7: Sabia din carton.
Ce parte a bățului de 1 metru pe care îl ține părintele în mână ca și “buzdugan”, în joacă, va fi izbită de sabia copilului? Exact: partea dintre încheietura și cotul mâinii părintelui.
Intensitatea durerii: îți vine să-ți tragi una ci bățul doar ca să te doară în altă parte.

Locul 6: Mașinuța teleghidată.
Știți de ce nu ne cumpărau părinții noștri mașinute teleghidate? Nu pentru că n-aveau bani sau pentru că nu se găseau, astea sunt detalii insignifiante în comparație cu adevăratul motiv: pentru că erau mult mai deștepți ca noi. Probabilitatea ca o mașinuță teleghidată (orice mașinuță teleghidată sau, după caz, TOATE mașinuțele teleghidate) să se izbească violent de fluierul piciorului tău este de cel pțin 237%. Plus că eu nu înțeleg de ce îi zice fluierul piciorului? Că nu fluieri când te lovești la el..ar trebui să-i zică: “Auuu, să te joci cu bunică-ta care ți-a cumpărat rahatul ăsta de mașinuță” piciorului.
Intensitatea durerii: durează maxim 3 secunde până când fundul tău devine ud leoarcă de la transpirația care se scurge de pe șira spinării.

Locul 5: Muțunachi de pluș.
A, muțunachi! Aceste obiecte minunate fără de care copilul tău nu poate adormi. Acești prieteni adevărați care îți servesc drept suport când tu (cine altcineva?) rămâi fără pernă. Orice muțunachi care se respectă are și ceva plastic în el: un nasture, o pereche de ochelari de soare, niște pantofiori adorabili. Și orice plastic dintr-un muțunachi va poposi, irefutabil, în ochiul tău. Asta dacă ai noroc. Că s-ar putea să nimerească și arcada, caz în care e bine să fie măcar cineva în casă are nu leșină când vede sânge.
Intensitatea durerii: vrei să-I faci acelui muțunachi niște chestii care nu pot fi descrise într-un blog ce are legătură cu copiii.

Locul 4: Sabia din Star Wars.
Băi, deștepți sunt ăștia de la Disney! Au inventat o sabie de plastic telescopică. Ușor de transportat oriunde te duci. Și cu efect spectaculos garantat când, dintr-o singură mișcare, deschizi toată sabia roșie, exact ca în Star Wars. Și mai belea e când deschizi sabia direct în ceafa tatălui…Habar n-am cum taie laserul, dar când îți “fu%e” copilul una cu aia de plastic, îți lasă o “piz$@” de toată frumusețea.
Intensitatea durerii: Cel mai bine te duci să-ți schimbi chiloții. SI-GUR ai făcut ceva pe tine…și partea mai tristă e că nici n-ai simțit.

Locul 3: Ciocanul din plastic.
Copiii trebuie să învețe de mici cum e viața reală. Asta presupune să știe să bată un cui, cu riscul de a se lovi cu ciocanul. Bineînțeles că mai degrabă vor lovi pe lângă cui. Și, exac ca în viața reală, vor zdrobi degetele părintelui. Asta n-ar fi neapăra o problemă, dacă zdrobirea ar fi un eveniment unic în sine. Dar ei, copiii, așa mici și drăgălași cum îi știm, sunt atât de concentrați pe ceea ce fac, încât nu aud decât după a 6-a sau a 7-a lovitură urletele tale între timp ransformate în plâns isteric.
Intensitatea durerii: Adrenalina pompează atât de puternic prin corpul tău încât ar putea să te lovească o mașinuță teleghidată în picior și n-ai simți nimic. Ceea ce uneori se întâmplă când ai mai mulți copii.

Locul 1 ex-aequo: copilul și canapeaua.
Da, nici canapeaua și, sper eu, nici copilul nu sunt niște jucării. Dar nicio jucărie nu poate provoca atâta suferință precum cei doi.
Copilul te va obliga să descoperi că există niște zone pe corpul tău de care nu știai, cu atât mai puțin să îți închipui că te pot durea atât de tare. Sau atât de mult. Loviturile sale vor fi pe cât de năpraznice, pe atăt de neașteptate. Te vei gândi ca luptătorii ninja se vor fi inspirat din reacțiile unor copii. Oricum vei încerca tu să te aperi, un copil va găsi o modalitate să te lovească. Cel mai groaznic este că nu vei știi niciodată când unde…sau de ce.
Canapeaua îți va zdrobi reziliența la durere. Asta imediat după ce ți-a zdrobit tibia (vezi și locul 10 pentru detalii) și degetele mici de la cele două picioare (astea dacă le mai ai, trecând prin diversele jucării de la punctele anterioare).
Canapeaua îți poate provoca asemenea dureri, încât doar simpla vedere a ei să provoace un reflex automat al vezicii urinare de a se goli.
Canapeaua va purta pentru totdeauna semnele trecerii tale pe acolo: o bucățică de tibie, o unghiuță înfiptă în vreun picior de-al ei șamd.
Intensitatea durerii: Sunt unele chestii pentru care poți măsura intensitatea durerii. Pentru toate celelalte există copilul și/sau canapeaua.

 

sursa foto: someecards.com