Cum să faci un lego cu fiul tău în 68 de pași simpli

1. Se deschid ochii și se constată că ceasul arată 6:48 de minute.
2. Se constată că motivul pentru care s-au deschis ochii este fiul care stă lângă patul tatălui și-l întreabă dacă azi se va cumpăra lego-ul mult dorit.
3. Se răspunde că nu, deoarece tocmai ce s-a achiziționat o Kenda
4. Se ascultă teoria copilului conform căreia Kendama a fost cadou din parte altcuiva.
5. Se răspunde că așa este, dar totuși, tocmai ce s-a achiziționat un alt lego de curând și se roagă copilul să mai lase tatăl să doarm
6. Se ascultă teoria copilului conform căreia celălalt lego e plictisitor.
7. Se promite copilului că se va reflecta și se roagă să fie lăsat tatăl în pace.
8. Se cufundă în plăcuta amorțeală a somnului de dimineață.
9. Se aude întrebarea fiului dacă a trecut suficient timp pentru reflectare și se observă ceasul care arată 7:08 minute.
10. Se acceptă achiziționarea nenorocitului jocului de lego.
11. Se cumpără lego-ul și se atrage atenția copilului că, de data asta, tatăl chiar își dorește să nu mai participe la asamblarea sa.
12. Se promite tatălui că lego-ul va fi opera copilului și se atenționează asupra mândriei părintelui când mașina va fi gata.
13. Se ajunge acasă și copilul se apucă de treabă, iar tatăl se apucă de lenevit pe canapea.
14. Se râde la o comed
15. Se observă sosirea copilului și întrebarea tatălui dacă poate ajuta cu aceste două piese.
16. Se constată că e vorba de primele două piese din lego care ar trebui asamblate.
17. Se reamintește copilului că tati chiar nu vrea să facă lego.
18. Se repromite lui tati că nu va mai fi deranjat.
19. Imediat ce rezolvă și următoarele 20 de piese.
20. Se întreabă copilul dacă nu ar vrea să facă lego cu mami.
21. Se reamintește tatălui că mami e cea mai praf la lego și că ultima oară nu s-a mai putut remedia încălceala pricinuită.
22. Se trage concluzia corectă că cel mai bine ar fi să se meargă cu copilul în cameră pentru supervizare.
23. Se privește cum vreme de 5 minute după ceas copilul nu este în stare să găsească o piesă aflată chiar sub nasul său.
24. Se respiră adânc și se reamintește în gând că și tatăl a avut vârsta copilului.
25. Se reamintește gândului că tatăl chiar nu era varză la lego.
26. Se privește cum copilul nu reușește să unească două piese mici.
27. Se întreabă dacă este nevoie de ajutor.
28. Se roagă tatăl să nu se bage, pentru că situația este sub control.
29. Se promite copilului care urlă că din rana aceea mică nu i se va scurge tot sângele din corp.
30. Se pupă rana cu pupici magici, vindecători.
31. Se reamintește tatălui că doar mami are pupici magici, vindecători.
32. Se recomandă copilului, în gând, să se ducă, cu tot cu lego-ul p&*%ii la mă-sa cea atotvindecătoare.
33. Se constată că nu a fost în gând atunci când copilul întreabă tatăl ce înseamnă “lego-ul p&*%ii” și cum e mami atotvindecătoare.
34. Se supervizează munca de asamblare a copilului ce rivalizează în viteză cu munca celor care construiesc autostăzi în România.
35. Ca lucrurile să fie perfecte, se ascultă la nesfârșit același refren de semi-manea auzit de copil la radio.
36. Se ia în calcul serios asamblarea de căre tată a nenorocitului jocului de lego, acțiune ce ar dura maxim 6 minute.
37. Se întreabă pe sine, în gând, care ar mai fi valoarea educativă a proiectului în acest caz.
38. Se răspunde gândului că nu există vreo valoarea educativă, având în vedere că de 47 de minute suntem la pagina 4 a prospectului.
39. Gata! S-a ajuns la jumătatea drumului. Datorită implicării totale a tatălui.
40. Asta în timp ce copilul s-a jucat un pic cu Kendama, că voia să-i arate tatălui o schemă nouă.
41. Se reamintește copilului cât de tare și-a dorit să facă acel lego.
42. Se reamintește tatălui că cea mai mare parte a muncii, chiar a fost făcută de către copil.
43. Nu, cuvintele proliferate de tată nu pot fi reproduse aici. Din fericire, ele nu sunt auzite de copil care a plecat în camera cealaltă să se laude mamei cu lego-ul făcut de el.
44. Se aude întrebarea mamei dacă mai durează mult, că ea ar vrea să intre să se spele pe cap.
45. Se aude și răspunsul copilului că daaaa, mai au muuuultă treabă el cu tati.
46. Se aude țipătul tatălui care ar vrea să știe dacă mama nu s-ar putea spăla pe cap direct cu copilul.
47. Se revine la covorul de lucru.
48. Cu jumătatea de mașină în două jumătăți, fiind scăpată pe drum de copil.
49. Se privește cu atenție copilul pentru a se convinge că el aparține, fără putință de tăgadă, tatălui.
50. Se constată, fără tragere de inimă în acel moment, că da.
51. Se reia asamblarea în reluare a legoului.
52. Se reia și negăsirea pieselor aflate sub ochi.
53. Se reia chiar și semi-maneaua.
54. Se pune întrebarea în gând cât mai durează până pleacă de acasă.
55. Se presupune că mai durează, cel puțin, vreo sută de lego-uri.
56. Se plânge, ușor în gând.
57. Se aude întrebarea copilului dacă acelea sunt lacrimi de bucurie pentru ei doi stau, ca băieții, la un lego.
58. Se trage concluzia corectă că uneori e mai bine să minți copilul.
59. Se întreabă copilul dacă nu se poate continua în altă zi.
60. Se răspunde că da, mai ales că s-a instalat și plictisul, iar lego-ul ăla nu e la fel de mișto ca cel al prietenului de la grădiniță.
61. Apropo, când se poate achizițion
62. Se trage concluzia corectă că privirea turbată a tatălui a oprit întrebarea copilului.
63. Se întreabă tatăl dacă are chef de-un fotbal.
64. Se răspunde că tati are nevoie de-o pauză.
65. Se întreabă tatăl cât de lungă.
66. Se răspunde că lungă.
67. Se răspunde că ok, dar că tatăl a promi
68. Se constată că nu se mai vrea aceeași discuție reluată din nou. Așa că se trece la disputarea nenorocitului jocului de fotbal.

Sursa foto: https://6yes.net/

Follow

Send